Revoluţia Ungară din 1956.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
 |
Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol sau secţiune trebuie îmbunătăţită. Consultaţi manualul de stil şi îndrumarul, apoi daţi o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în aprilie 2007 |
| Revoluţia Ungară din 1956
Parte din Războiul Rece |
|||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Parte din {{{partedin}}} | |||||||||||
Revoluţia a început la Budapesta  |
|||||||||||
|
|||||||||||
| Combatanţi | |||||||||||
| Armata Roşie AVH |
Guvernul Ungar, miliţia naţionalistă |
||||||||||
| Comandanţi | |||||||||||
| Iuri Vladimirovici Andropov | Pál Maléter, Gergely Pongrátz, József Dudás |
||||||||||
| Forţe militare | |||||||||||
| 150,000 trupe, 6,000 tancuri | 100,000+ Demonstranţi (mai târziu înarmaţi), numărul de soldaţi necunoscut | ||||||||||
| Victime | |||||||||||
| 722 KIA, 1,251 răniţi[1] |
2502 ucişi, 13,000 răniţi[2] |
||||||||||
| {{{note}}} | |||||||||||
| Istoria Ungariei |
|---|
 Rezumat al Istoriei Ungare |
| Panonia, Formarea Ungariei |
| Panonia |
| Panonia înainte de maghiari |
| Procesul descălecării |
| Anii incursiunilor militare |
| Regatul Ungariei Medievale |
| Dinastia arpadiană |
| Dinastii mixte |
| Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne |
| Ocupaţia otomană |
| Principatul Transilvaniei |
| Războiul de independenţă Rákóczi |
| Absolutismul secolului XVIII |
| Istoria maghiară în secolul al XIX-lea |
| Anii de reformă |
| Revoluţia de la 1848 |
| Ausgleich |
| Imperiul Austro-Ungar |
| Istoria maghiară în secolul al XX-lea |
| Revoluţia mîjă-de-toamna |
| Republica Ungară (1918 - 1919) |
| Republica Ungară a Sfaturilor |
| Tratatul de la Trianon |
| Regatul Ungariei (1920–1944) |
| Ungaria în timpul celui de-al doilea război mondial |
| Statul Maghiar (1944-1945) |
| Republica Populară Ungară |
| Revoluţia din Ungaria, 1956 |
| Ungaria zilelor noastre |
| Republica Ungară |
Revoluţia Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolşevice şi a ocupaţiei sovietice (în maghiară forradalom és szabadságharc) a început în ziua de 23 octombrie. Sătui de conducerea lui Mátyás Rákosi, studenţii au început cu o demonstraţie paşnică, care s-a transformat în revoluţie violentă care s-a sfârşit printr-un masacru comis de trupele sovietice în 10 - 11 noiembrie 1956. Pierderile de vieţi s-au estimat la circa 2,500 maghiari şi 700 soldaţi ruşi; alţi aproximativ 200,000 de locuitori au părăsit Ungaria spre occident.
Cuprins |
modifică Situaţia Pre-Revoluţie
În 1953 Ungaria a trecut printr-o perioadă tulbure, agitată de conducerea stalinistă, în jur de 40,000 de oameni nevinovaţi au fost arestaţi şi aruncaţi în puşcărie sub supravegherea poliţiei ÁVH, alţi aproximativ 13,000 de cetăţeni au fost exilaţi şi puşi sub interdicţie să se întoarcă la Budapesta. Între 1950 şi 1953 un milion de oameni erau sub procedură juridică de procuratură, din doi oameni unul era acuzat. La 5 martie 1953 Stalin a decedat, iar congresul al XX-lea al Partidului Comunist Sovietic s-a delimitat de politica aspră introdusă în Ungaria şi a început de-stalinizarea (schimbarea politicii staliniste). În luna iunie 1956 secretarul de partid Mihail Suslov a transmis un mesaj cu două înţelesuri către conducătorii unguri: Mátyás Rákosi trebuie să rămână, dar pe "Kádar care reprezintă nemulţumirea atmosferii comuniste, şi care e de origine maghiară trebuie pus la conducere"; Suslov a menţionat ca prea mulţi evrei sunt la conducere - ceva anormal, iar prin instalarea la conducere a lui János Kádár, Ungaria poate avea stăpânire asupra statului ungar şi să evite o criză internă.
La 18 iulie 1956, Mátyás Rákosi a fost forţat să demisioneze din funcţia de Secretar General al Partidului Comunist, fiind înlocuit de Ernő Gerő.
modifică Revoluţia începe
La 23 octombrie 1956, sute de mii de unguri au cerut demisia guvernului bolşevic opresiv, în aceaşi zi milioane de unguri au participat şi au suţinut revolta. În 1956 drapelul maghiar cu emblema comunistă a fost dat jos, spre seara din 23 octombrie 1956 studenţii de la Universitatea tehnică au demonstrat în bulevardul Bem cu o mică solidaritate pro-Gomułka. Foarte rapid au atras şi pe alţii, cu intenţia schimbării din demonstraţie in protest. Mulţi soldaţi maghiari s-au alăturat protestatarilor, au scos steaua sovietică din şapcă şi au aruncat-o la gunoi, au traversat Dunărea spre clădirea Parlamentului, erau cel puţin 100,000 fără a avea vreun lider. Această demonstraţie era în limitile spiritului paşnic. Punctul schimbător a fost când poliţia securităţii maghiare, numită (ÁVH), a deschis focul şi a omorât sute de oameni.
modifică Rezistenţa sovietică
În 23 octombrie 1956 Uniunea Sovietică a executat o intervenţie militară în Ungaria, plănuită încă din aprilie, din cauza situaţiei interne din Ungaria, atunci când ruşii au auzit că Rákosi a plănuit eliminarea unui mare număr de intelectuali maghiari, iar Gerő a pierdut controlul asupra ţării. Trupele sovietice erau staţionate de mai multă vreme, în aşteptare, pe teritoriul României.
Intervenţia ruşilor a avut loc pe data 23 octombrie 1956, aceeaşi zi în care la Budapesta are loc un mare miting studenţesc desfăşurat la Universitatea tehnică. Timp de 5 zile se duc lupte dure între studenţii unguri şi forţele AVH (poliţia secretă maghiară) şi trupele sovietice. Pretextul lor a fost necesitatea de a apăra ţara de invazia NATO. Trupele sovietice s-au luptat în Budapesta, neintervenind în restul ţării. Comandanţii sovietici negociau cu revoluţionarii în cazurile schimburilor de focuri locale. Ungaria la acea vreme era condusă de un guvern prezidat de Imre Nagy, un executiv care nu va obţine credibilitatea în faţa populaţiei decât în momentul în care va negocia statutul trupelor sovietice de pe teritoriul ungar. La 30 octombrie 1956 ruşii mimează intenţia de negociere , ca la 3 noiembrie să procedeze la cucerirea cu blindate a Budapestei. Nagy este înlocuit şi va fi pus în fruntea guvernului Janos Kadar. Insurecţia se soldează cu mii de morţi, 13.000 de răniţi, cu deportarea a 16.000 de persoane şi exilarea a peste 100.000.
modifică Imre Nagy, între 23 octombrie şi 4 noiembrie
Imre Nagy a fost desemnat ca prim-ministru de partidul comunist maghiar. Mulţi dintre susţinătorii lui Imre Nagy l-au denunţat ca trădator. În mod greşit au crezut că va susţine o linie politică agresivă, ca Ernő Gerő sau ca András Hegedűs care a declarat starea de necesitate şi care a ordonat intrarea trupelor sovietice în Ungaria. Foarte rapid s-a dovedit clar că Imre Nagy era împotriva intervenţiei trupelor armatei ruse. Imre Nagy a primit asigurări de la Yuri Andropov că Uniunea Sovietică nu va folosi violenţa pentru opri revoluţia maghiară.
În cursul revoluţiei mulţi politicieni arestaţi, inclus figuri din Biserică, precum cardinalul József Mindszenty, au foşti eliberaţi. Ungaria a avut intenţia să declare ieşirea din Pactul de la Varşovia. Partide politice care erau interzise în perioada 1945-1949 au apărut din nou pe scena politică.
modifică Revoluţia a căzut între 4 şi 10 noiembrie
În 4 noiembrie 1956 au intrat din nou în Ungaria trupele sovietice. Uniunea Sovietică justifică intervenţia militară pe baza responsibilitaţii faţă de Pactul de la Varşovia prin formarea guvernului János Kádár, în 3 noiembrie 1956. Această intervenţie a fost o combinaţie de artilerie si bombardamente şi a fost coordonată de acţiuni cu tancuri (6000 de tancuri) Imre Mécs a zis că armata sovietică a folosit mai multe tancuri împotriva Ungariei faţă de ce au folosit germanii pentru invadarea URSS-ului în cel de-al doilea război mondial. Ţinta a fost Budapesta, care a fost bombardată de artileria sovietică. Această acţiune a continuat până ce consiliul muncitoresc, studenţii şi intelectualii au cerut încetarea focului în 10 noiembrie 1956
- Trupele sovietice intră în Ungaria spre Budapesta prin trecerea graniţei Ucrainei
- La ora 4.15 toată Ungaria este invadată de armata sovietică
- János Kádár în 4 noiembrie 1956 la ora 5:05 se adresează poporului maghiar cu o scrisoare deschisă şi anunţă la radio că este prim-ministru
- Membrii guvernului (majoritatea) Apró Antal, Kossa István, Münnich Ferenc, Dögei Imre, Rónai Sándor, Marosán György s-au informat de la radio că sunt membrii guvernului Kádár.
- La ora 4:30 radio Szabad Kossuth transmite ştiri şi incepe să transmită programe
- La ora 5:20 Imre Nagy cu o voce dramatică anunţă invadarea Ungariei de trupele sovietice, dimineaţa intre ora 6 şi 8 Imre Nagy şi membrii guvernului ajung cer azil la Ambasada Iugoslavă.
- Imre Nagy a fost arestat în 22 noiembrie, iniţial de János Kádár, şi dus în România. Aici, cu concursul Securităţii, este deţinut într-o casă conspirativă din Snagov, sub pază şi strictă supraveghere. Convorbirile telefonice îi erau interceptate, corespondenţa confiscată, fiind - de asemenea - filat 24 de ore din 24. De îndată ce comuniştii unguri, la cererea expresă a Moscovei, cer românilor predarea lui Nagy pentru a fi "judecat", guvernul român se execută. Nici după trecerea a mai bine de 50 de ani de la evenimente guvernul român
nu şi-a asumat public implicarea în asasinarea lui Imre Nagy. - Este readus în Ungaria,
la Budapesta, şi condamnat la moarte prin spânzurare în 16 iunie 1958, printr-un simulacru de proces, în buna tradiţie a justiţiei staliniste.
modifică Referinţe
- ^ Györkei, Jenõ; Kirov, Alexandr; Horvath, Miklos (1999). Intervenţia militară Sovietică din Ungaria, 1956, 350, New York: Central European University Press. ISBN 963-9116-36-X.
- ^ Adunarea Generală a ONU Comitetul special pentru problema Ungariei (1957)
PDF
Jean-Francois Soulet, "Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre", Editura Polirom, Iaşi, 1998, pp.116-122.
modifică Legături externe
- la it en es fr de pt pl ru ar [ Scrieri]
- Budapesta, octombrie 1956 de Nicolae Dragusin
modifică Bibliografie
- László BORHI Containment, Rollback, Liberation or Inaction? The United States and Hungary in the 1950s Journal of Cold War Studies, Volume 1, Issue 3, 1999. (1999) pp. 67-108.
- 1956 HUNGARIAN REVOLUTION
- The Hungarian Revolution a History in Documents A National Security Archive Electronic Briefing Book Edited by Malcolm Byrne
- Az 1956-os forradalom és szabadságharc eseményei. A forradalom közvetlen előzményei között meg kell említeni a Rajk-ügy elitéltjeinek 1956. október 6-án