Vlad al V-lea cel Tânăr.html



Vlad al V-lea cel Tânăr sau Vlăduţ (domnitor al Ţării Româneşti între februarie 1510 - ianuarie 1512, fiu al lui Vlad al IV-lea Călugărul şi a celei de a doua soţii, Maria (călugărită sub numele de Eupraxia).

În primul an de domnie, Vlad cel Tânăr caută să îşi consolideze relaţiile cu Regatul Maghiar punându-se sub suzeranitatea lui Vladislav al II-lea Jagiełło, aşa cum reiese dintr-o diplomă din 17 august 1511 în care se intitulează "Noi, Vlad, din mila lui Dumnezeu voievod transalpin, recunoaştem că domnul nostru preaîndurător, Vladislav, s-au milostivit a ne întări în domnia noastră părintească şi de moştenire". Acest lucru confirmă reluarea relaţiilor echilibrate în diplomaţia Ţării Româneşti, asigurând, cel puţin pentru moment, linişte la graniţă.

În interior încearcă o apropiere de puternica familie a Craioveştilor care, se presupune că deja pregăteau pe viitorul domn, Neagoe Basarab. În încercarea de a elimina orice posibilă intervenţie a paşilor otomani de la Dunăre, Vlăduţ alege ca jurămintele de credinţă să fie făcute în faţa lui Mehmet Beg, puternicul prinţ otoman urmaş el însuşi al Basarabilor. Astfel Craioveştii în frunte cu Neagoe, vătaful de vânători, jurară că "De vom umbla noi cu vicleşug şi de nu vom sluji domnului nostru Vladului Voievod în dreptate, să piiarză neamul şi numele nostru dintr-această ţară în veci[...]" ("Biografia patriarhului Nifon", în "Arhiva istorică", I, 2, p.141). La rândul său voievodul îi asigură că "[...]nu va face nici un rău acelui neam[...]".

Cu toate aceste frumoase jurăminte, relaţiile dintre domnitor şi puternica familie de feudali se înrăutăţesc spre sfârşitul anului, aceştia din urmă trec Dunărea şi solicită sprijinul armat lui Mehmed Beg, invocând o presupusă tentativă de arestare şi executare a lui Neagoe. În ianuarie 1512, trupele otomane invadează Ţara Românească îndreptându-se spre Bucureşti. Voievodul le iese în întâmpinare, şi "[...]s-au bătut la Văcăreşti, den jos de Bucureşti, şi bătându-l, l-au prins viu şi i-au tăiat paşa capul, supt un păr în Bucureşti[...]" (Stolnicul Constantin Cantacuzino "Istoria Ţării Româneşti" în "Cronicari munteni", vol.III, Bucureşti, 1984, p.93-94). După unele versiuni din cronicile muntene descriind viaţa patriarhului Nifon şi după însuşi spusele sale, cel ce l-a decapitat a fost chiar viitorul voievod.

Trupul este dus şi inmormântat cu fast la necropola domnească de la Mănăstirea Dealu de Neagoe Basarab care va regreta acest episod tragic toată viaţa. Pe piatra de mormânt, inscripţia laconică este rezumatul perfect al vieţii şi al domniei acestui voievod obscur: "În anul 1512, ghenarie 23, au răposat robul lui Dumnezeu, Io Vlad voievod, fratele lui Io Radu voievod, fiul prea bunului şi prea marelui Io Vlad voievod. Şi într-al 26 (sau 16 n.t.) al vârstei şezu pe scaunul domnesc. Şi a a venit domn Io Basarab voievod şi, fiind luptă, au tăiat capul lui Vlad voievod în cetatea Bucureşti".

modifică Bibliografie:

• A.D. Xenopol „Istoria românilor din Dacia Traiană“, vol.II, Bucureşti, 1986.

modifică Vezi şi

• Familia Basarabilor
• Lista domnilor Ţării Româneşti

v • d • m Domnii Ţării Româneşti
Basarab I • Nicolae Alexandru • Vladislav I • Radu I • Dan I • Mircea cel Bătrân • Vlad Uzurpatorul • Mihail I • Radu Prasnaglava • Alexandru Aldea • Vlad Dracul • Mircea al II-lea • Basarab al II-lea • Vladislav al II-lea • Vlad Ţepeş • Radu cel Frumos • Basarab Laiotă • Basarab Ţepeluş • Vlad Călugărul • Radu cel Mare • Mihnea cel Rău • Mircea al III-lea • Vlad cel Tânăr • Neagoe Basarab • Teodosie • Vlad (Dragomir Călugărul) • Radu de la Afumaţi • Vladislav al III-lea • Radu al VI-lea • Moise Vodă • Vlad Înecatul • Vlad Vintilă • Radu Paisie • Mircea Ciobanul • Radu Ilie Haidăul • Pătraşcu cel Bun • Petru cel Tânăr • Alexandru Mircea • Mihnea Turcitul • Petru Cercel • Ştefan Surdul • Alexandru cel Rău • Mihai Viteazul • Simion Movilă • Radu Mihnea • Radu Şerban • Gavril Movilă • Alexandru Iliaş • Alexandru Coconul • Leon Tomşa • Radu Iliaş • Matei Basarab • Constantin Şerban Basarab • Mihnea al III-lea • Gheorghe Ghica • Grigore I Ghica • Radu Leon • Antonie Vodă din Popeşti • Gheorghe Duca • Şerban Cantacuzino • Constantin Brâncoveanu • Ştefan Cantacuzino • Nicolae Mavrocordat • Ioan Mavrocordat • Constantin Mavrocordat • Mihai Racoviţă • Grigore al II-lea Ghica • Matei Ghica • Constantin Racoviţă • Scarlat Ghica • Ştefan Racoviţă • Alexandru Ghica • Grigore al III-lea Ghica • Emanuel Giani-Ruset • Alexandru Ipsilanti • Nicolae Caragea • Mihai Suţu • Nicolae Mavrogheni • Alexandru Moruzi • Constantin Hangerli • Alexandru Suţu • Constantin Ipsilanti • Ioan Gheorghe Caragea • Tudor Vladimirescu • Grigore al IV-lea Ghica • Alexandru D. Ghica • Gheorghe Bibescu • caim. Constantin Cantacuzino • Barbu Ştirbei • caim. Ioan Manu, Emanoil Băleanu şi Ioan Al. Filipide • Alexandru Ioan Cuza